În viaţă am primit, tot ce-mi s-a dat !
Şi când ar fi să mor, să mi pară c-am visat,
Să calc pe-un drum de flori,
Învăluit în alb, ce duce către nori,
Să-mi fie somnul lin şi cântece visarea,
Să fie vântul cald, s-aud cum cântă marea,
Al inimi suspin şi-a inimi durere,
Să se îmbrace atunci, în clipe de plăcere,

Nu-mi doresc mai mult, ci doar în vis să mor,
Să fiu în visul dulce, un dulce călător,
Să-mi fie somnul lin şi dincolo de moarte,
Senin să-mi fie cerul şi stelele aproape !
Şi voi trăi pe veci şi voi mă veţi uita,
Atunci când voi muri, pe cer se aprinde-o stea,

Eu voi fi o stea, de sus am să privesc,
La toţi ce mi-aţi fost dragi, pe voi ce vă iubesc !
Voi fi eu lângă stele, căci stelele vor fi,
A voastre fiinţe dragi, ce-au fost o dată vii !!!